Comuna Căzănești
Tradiție, cultură și dezvoltare armonioasă în inima comunității noastre.
Căzănești, un patrimoniu cultural unic, bogat în tradiție și istorie.
Localizarea:
Căzănești este satul de reședință al comunei cu același nume, situat în raionul Telenești, Republica Moldova. Moșia comunei se întinde pe o suprafață de 4273,4 hectare, din care suprafața satului Căzănești este de 27,8 km². Localitatea este situată la coordonatele geografice 47.6152 latitudine nordică și 28.4727 longitudine estică, la o altitudine de 55 metri deasupra nivelului mării.
Istoric:
Satul Căzănești a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1617. Se presupune că denumirea localității provine de la cazanele de pe apa Răutului, la care s-a adăugat sufixul -ești. Printre proprietarii moșiei satului se numără figuri istorice notabile, precum Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, și boierul Ștefan Uvaliu (Uvaliev), membru al Dumei de Stat a Rusiei, care poseda la Căzăneşti un palat cu 99 de camere şi construise biserica din localitate
Epoca Sovietică:
În perioada 1940-1949, autoritățile sovietice au reprimit și deportat 47 de persoane din Căzănești, iar 77 de locuitori au căzut în luptele de pe frontul de Vest în anii 1944-1945. În anii '60, satul a fost condus de președintele de colhoz Alexandru Șopronco și directorul școlii Boris Alexandru Găină. Venitul colhozului, specializat în agricultură, depășea un milion de ruble.
Moșierul Teodor Uvaliev.
Palatul lui Uvaliev, în anul 1906.
Populația:
Conform recensământului din anul 2004, populația satului Căzănești este de 1945 de locuitori, dintre care 48,79% sunt bărbați și 51,21% sunt femei. Structura etnică a populației este majoritar moldovenească (98,66%), cu minorități ucrainene (0,41%), ruse (0,46%), bulgare (0,21%) și alte etnii (0,26%).
Educație și Cultură:
Căzănești dispune de o școală internat, construită pe locul fostului palat al lui Ștefan Uvaliu, și o casă de cultură cu bibliotecă. Satul este cunoscut pentru corul și taraful său, precum și pentru echipa de fotbal. Grădinița de copii a fost deschisă în anul 1959.
Demografie:
La nivelul comunei Căzănești, populația totală la recensământul din 2004 era de 3262 de persoane, dintre care 49,33% erau bărbați și 50,67% femei. Compoziția etnică a populației comunei este predominant moldovenească (98,96%), cu prezențe minoritare ucrainene (0,34%), ruse (0,43%) și bulgare (0,12%).
Infrastructură și Economie:
În perioada interbelică, comuna Căzănești s-a remarcat prin creșterea animalelor de prăsilă, activitate care a continuat până în anul 1965. Gospodăria colectivă din Căzănești a fost specializată în producția de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, porumb, grâu, secară, lucernă, fructe și struguri. În perioada sovietică, satul a beneficiat de o minicentrală electrică adusă de ostașii sovietici din Austria, care a funcționat între anii 1954 și 1967, asigurând energie electrică pentru patru sate. i modernizarea infrastructurii locale.
Vadul-Leca: Un sat cu rădăcini adânci și o comunitate unită.
Localizarea:
Vadul-Leca este un sat din cadrul comunei Căzănești, situat în raionul Telenești, Republica Moldova. Satul se află pe malul drept al râului Răut, la coordonatele geografice 47.6241 latitudine nordică și 28.4650 longitudine estică, la o altitudine de 56 metri deasupra nivelului mării. Vadul-Leca este situat la o distanță de 16 km de orașul Telenești și la 74 km de Chișinău.
Satul Vadul-Leca de la înălțime.
Istoric:
Vadul-Leca a fost atestat documentar pentru prima dată la 27 februarie 1573, sub denumirea de Bălcășești. Denumirea inițială provine de la boierul Maxim Bolcăș, proprietarul inițial al ocinei. Ulterior, localitatea a trecut în posesia lui Leca, pârcălab de Orhei, iar în 1803 se afla în stăpânirea medelnicerului Sandulache Teodosiu (cunoscut și sub numele de Fedosiev). De-a lungul timpului, satul a fost gospodărit și de descendenți ai dinastii boierești Ureche, Sturza și Uvaliev.
Epoca Sovietică:
În perioada sovietică, Vadul-Leca a cunoscut transformări semnificative în ceea ce privește organizarea socială și economică. La fel ca multe alte localități din Republica Moldova, Vadul-Leca a fost influențat de politicile sovietice, care au avut un impact asupra structurilor economice și demografice ale satului. În ciuda acestor schimbări, satul a reușit să își păstreze identitatea culturală și tradițiile locale.
Populația:
Conform datelor recensământului din 2004, populația satului Vadul-Leca era de 1,295 de locuitori, dintre care 50.27% erau bărbați și 49.73% femei. Structura etnică a populației este predominant moldovenească (99.38%), cu mici minorități ucrainene (0.23%) și ruse (0.39%).
Infrastructură și Economie:
Vadul-Leca beneficiază de infrastructura comună a satului Căzănești, fiind administrat de acesta. Economia localității se bazează în principal pe agricultură, activitățile principale fiind cultivarea cerealelor și creșterea animalelor. Satul dispune de facilități de bază pentru locuitorii săi, inclusiv o biserică, care servește drept centru spiritual pentru comunitate.
Biserica "Sf. Nicolae" din Vadul-Leca.
Educație și Cultură:
Vadul-Leca este o localitate care își păstrează tradițiile și cultura. Satul dispune de o școală gimnazială, „Pavel Bechet”, care joacă un rol important în educația copiilor din sat. În plus, satul are o casă de cultură care găzduiește diverse activități culturale și sociale. Tradițiile locale și obiceiurile sunt păstrate cu mândrie de locuitorii satului, care participă activ la viața comunității.
Comuna Căzănești: Personalități remarcabile.
Tamara Chițaniuc, artistă emerită.
Nina Vodă-Mocreac, artistă a poporului.
Silvestru Maximilian, doctor în economie.
Pavel Bechet, comic celebru.